Cum să ACCEPTE cățelul tău singurătatea și plictiseala! Specialiștii au găsit soluția

De Maria Mocanu,
12 oct., 2019 Sanatate & Dresaj

Cum să ACCEPTE cățelul tău singurătatea și plictiseala! Specialiștii au găsit soluția

Pentru că mulți proprietari de câini se întreabă cum să-și învețe câinele să accepta singurătatea și plictiseală, specialiștii au venit în ajutorul lor și le-au oferit câteva sfaturi utile.

Înainte de a-ți aduce câinele acasă, trebuie să-i instalați-i lucrurile pentru a-l ajuta să-și găsească cât mai repede reperele și pentru a le avea la dispoziție după ce își descoperă noul mediu.

Cum trebuie să procedați?

Este foarte dificil pentru câine să trăiască singur, acesta fiind un dresaj esențial care trebuie făcut bine de către stăpân chiar din primele zile de când l-ați adus acasă. Este necesar să înceapă foarte devreme, prin învățarea singurătății în prezența voastră.

Singuratatea se deprinde când sunteţi acasă!

De obicei, câinele vostru vă urmează peste tot, acesta este un comportament normal, dar va trebui să-l obişnuiţi să nu vă aibă mereu în câmpul lui vizual. Începeţi prin a închide uşile după voi ca să nu vă poată urma, lăsându-i la dispoziție lucruri interesante pe care să le mestece ( ex: un os de ros adaptat taliei lui).

Dacă plânge sau zgârie în spatele ușii, aşteptaţi în liniște şi nu deschideţi uşa decât în momentul când a încetat; astfel, va învăţa că v-aţi întors atras de tăcere, şi nu de scheunatul sau de zgâriatul lui. Când intrăniţi în încăpere, dresorii spun că nu trebuie să- mângâiaţi, ca să-i arătaţi că intrările şi plecările voastre sunt un eveniment banal. Din același motiv, nu-l felicitați dacă nu a scheunat sau a zgâriat.

Reluați exercițiul, dar, de această dată, ieșind din casă.

Dresorii cu multă experiență în domeniu spun că acest exercițiu trebuie reluat de mai multe ori pe zi, doar după ce drăgălașul vostru cățel a avut timp să-și epuizeze energia fizică și psihică, pentru a reuși să asimileze lecția predată de dumneavoastră.

Ei mai spun că trebuie să fiţi coerent în atitudinea voastră şi să creşteţi progresiv durata absenţei.  Învăţaţi-l să nu aibă nevoie de contact fizic şi vizual în permanenţă. Ca să fie capabil să rămână singur.

Citeste si:

Lasa un comentariu